Conceptul de “vis lucid” sau abilitatea de a realiza că visezi mi se pare foarte interesant din mai multe puncte de vedere. În primul rând l-am trăit în etape diferite ale vieții, în majoritatea cazurilor fiind influențat de momente importante din perioadele respective. În al doilea rând mi se pare interesant pentru că modul de a ieși din această stare e printr-un șoc indus în vis. Un ultim punct se referă la abilitatea de a controla visul respectiv, de a dicta desfășurarea acțiunii.

Nu știu dacă este un caz general valabil, dar timp de câteva săptămâni ajungeam să visez aceleași personaje, același cadru și cam aceeași acțiune, cu foarte mici variații. Pe măsură ce visam tot mai mult aceleași lucruri, cunoașterea abilităților de a controla visul respectiv creștea, însă în același timp se înmulțeau și obstacolele de a mă trezi.

Un exemplu concret este apariția unui personaj amenințător. Primul șoc (sau “kick” cum era spus în “Inception”) a fost țipătul, însă după câteva nopți subconștientul îmi fura această posibilitate, așa că trebuia să caut metode noi: să mă impiedic, să sar de pe clădiri, să sar în calea mașinilor și așa mai departe.

Acum că probabil mi se scrie certificatul de nebun, vreau să știu dacă ați experimentat așa ceva și dacă a fost bine sau nu.

foto via