Se pare că atunci când îți pierzi ciocanul, părul mătăsos și blond își pierde din frumusețe, altfel nu-mi explic de ce Chris Hemsworth se bălăcește prin noroi în Snow White and the Asgardian Huntsman. Mai mult decât atât ciocanul a fost înlocuit de un topor, iar idolul lui Adrian Năstase a început să primească mai mulți pumni. Nu-i bai, binele invinge întotdeauna (ăsta e și spoiler-ul, ce credeați?).
Dar să revenim la firul narativ. Datele se schimbă radical față de povestea pe care o știam de mici: Albă ca Zăpada (jucată de Kirsten Stewart) este ținută într-un turn de către Ravenna, regina cea rea (jucată de Charlize Theron) și are în plan să evadeze, fapt pe care îl reușește în cele din urmă. Ce se întâmplă după rămâne să vedeți la cinema.
Impresia generală a filmului? Contrar așteptărilor e chiar bună, deși la un moment dat aveam impresia că privesc cadre din Lord of the Rings (uitați-vă la scena în care personajul principal este urmărită de niște călăreți în negru, aduce foarte mult a asta). În rest avem câte puțin din toate: fantasticul peisajelor, satele deprimante, comicul piticilor, întoarcerea regelui și o coloană sonoră semnată de James Newton Howard (compozitor pentru The Tourist, The Last Airbender, The Dark Knight, I Am Legend), unde am regăsit și o piesă semnată de Florence and the Machine.
PS: Mulți au hulit-o pe Kirsten Stewart în seria Twilight și au afirmat că în cel mai recent film joacă la fel de slab. Personal mi-a plăcut, poate că nevăzând telenovela cu necrofilie ca laitmotiv am perceput-o direct în pielea personajului Albă ca Zăpada.
Leave a Reply