Citiți orice știre despre lipsurile României și veți da peste comentariile bocitoarelor de serviciu, oamenii care se întreabă retoric când vom ajunge și noi precum țările din Vest. Ironia face ca aceeași oameni să sară ca arși atunci când li se spune să plătească parcarea din fața blocului.
Primarii de sector lucrează la un proiect de tarifare pe mai multe zone. S-a auzit corul plângerii cu ecou. Vineri asta am văzut la Cristian că și Bacăul lucrează la așa ceva, cu un preț fix de 300 de lei. Nemulțumirea cetățenilor poate fi rezumată cu acest comentariu:
Cel mai probabil și alte primării caută să implementeze astfel de măsuri. Problema gândirii de mai sus este că mașina nu reprezintă un drept, ci un privilegiu. Primăria nu impune costurile de întreținere ale mașinii, ci doar pe cel care se limitează la spațiul public pe care îl folosești atunci când o ții parcată. Toți europenii la viața cărora noi aspirăm plătesc un preț corect pentru privilegiile de care se bucură.
Parcarea este primul pas. Urmează transportul public. Cel puțin în cazul STB e ridicol să plătești 1.30 lei pe o călătorie.