Prima zi a festivalului Untold s-a lăsat cu multe treburi administrative de rezolvat și multă muzică pe Cluj Arena. Puțin îngrijorat de eșecul organizatoric arătat cu degetul de atâtea ori în cazul concertului Robbie Williams, am ajuns în Cluj cu gândul că îmi voi petrece jumătate din seară pe la cozi.
Din fericire, clujenii s-au mobilizat perfect: 5 minute stat la coadă pentru brățări, 5 minute pentru încărcarea cardului contactless (care merge brici) cu bani și 5 minute până la zona de acces a presei. Dincolo de glumele evidente care se pot face cu șocul de a fi în inima unui Ardeal în care oamenii se mișcă exemplar, impresia generală este că publicul s-a simțit bine și a rămas hidratat pe toată durata serii.
Muzica a început devreme, însă, având în vedere că a trebuit să bat un drum de la Buzău până la Cluj, nu am prins decât trei nume la pupitru. Din fericire, au fost cele mai mari ale serii.
Fedde le Grand – always put your hands up
Fedde le Grand a revenit în România după o pauză de mai bine de doi ani și a avut în fața sa un public care a răspuns bine la setul său. Deși mă așteptam la mai multă agresivitate, olandezul a oferit o oră și un pic de muzică perfect dansabilă. Nici rea, nici bună, ci în registrul a ceea ce aud în momentul de față prin show-uri radio și podcast-uri. Desigur că au fost mulți fani care s-au bucurat la maxim de mix-ul său, semn că Fedde știe foarte bine cum să facă publicul să danseze.
Dimitri Vegas & Like Mike – straight from Tomorrowland
Perechea belgiano-greacă a fost clar capul de afiș al serii. Majoritatea publicului a venit să îi vadă la lucru pe cei care ocupă poziția a doua a DJ Mag Top 100 DJs. Cu un om la butoane, celălalt la microfoane, setul Dimitri Vegas & Like Mike a adus atmosfera celui mai mare festival de muzică dance în România.
Personal nu m-am omorât după setul lor, care în ultima jumătate de oră s-a rezumat doar la trece de la o melodie la alta în dulcele stil clasic al Winamp-ului. Cu toate astea, lumea a apreciat show-ul de lumini, fum și șampania aruncată de pe scenă, a dansat, a stat jos de două ori, ridicându-se de atâtea ori. Practic, setul Dimitri Vegas & Like Mike a fost o pastilă concentrată a ceea ce oamenii pot găsi la Tomorrowland.
ATB – still here
Ce ar mai fi de scris despre ATB? Din 2006 încoace îl tot văd la pupitru și tot de atunci văd că energia sa nu a scăzut absolut de loc. E uimitor cum neamțul simte muzica și transmite energia publicului său. După ce puștimea s-a retras mulțumită în urma setului Dimitri Vegas & Like Mike, am văzut încă o dată că fanii lui ATB s-au maturizat împreună cu el. Iar Andre i-a răsplătit ca de fiecare dată.
Îmbinând remixurile propriilor melodii cu actualele hituri de pe radio, neamțul a livrat un set care va rămâne pentru mult timp în mintea fanilor, mai ales că ultima piesă a fost o surpriză. Spre deosebire de clasicele 9PM, Let U Go sau What About Us, ATB a încheiat cu Trilogy (Final Chapter), o piesă chill, total nelalocul ei pentru un festival. Și, cu toate acestea, publicul a aplaudat în toate cele 5 minute, de la prima notă de pian, până la ultima. “Thank you!”, “Unbelievable”, “You are amazing”, “Thank you for inviting me!” și ATB s-a retras, cu gândul la următorul gig (dacă țineți neapărat să știți – Londra, The Gallery).
Leave a Reply