In dimineața asta am văzut câteva remarci legate de utilitatea unei aplicații. Personal cred că e o mare pierdere de timp. Am văzut prima dată poza la Auraș, apoi am văzut-o pe contul de Facebook al celor de la Spada:
Pe scurt aplicația activează camera smartphone-ului în timp ce scrii un mesaj, astfel încât poți vedea pe unde mergi, fără să iei stâlpi și străini în brațe. Înțeleg atracția față de concept, e un #firstworldproblem aproape rezolvat. Însă există vreo două probleme, una generată de cealaltă. Prima ar fi că nimeni nu scrie mesaje pe telefon ținând telefonul în poziție perpendiculară față de trotuar. Drept urmare unghiul format de telefon și trotuar tinde să devină din ce în ce mai mic, astfel încât tot ce ajungi să vezi sunt propriile picioare și vreo 2-3 dale.
A doua problemă (având în vedere unghiul mic format cu trotuarul și câmpul vizual mic al camerei) ține de modul în care operează ochiul uman. La fel ca un DSLR bun, ochiul se pricepe de minune la focalizarea obiectelor apropiate și îndepărtate, ori în condițiile în care privirea ta este centrată pe telefon, restul obiectelor din câmpul vizual nu este decodificat cum trebuie de creier. Așa că revenim la prima problemă: tot ce ajungi să vezi sunt propriile picioare și niște dale.
În cazul în care o astfel de aplicație mai costă și bani… oh dear! Deci o aplicație stupidă, o aștept pe următoarea.
Leave a Reply