Ia fiți atenți ce zicea CEO-ul Canon acum o lună și un pic:
Our primary management goal this year is to raise our antennas high toward cutting-edge technology. It is on this point where we lag behind other companies. We will open up a research and development center in the U.S.’s Silicon Valley, where we will actively adopt new technology.
Bun. Ce face Canon două secunde mai târziu? Mai lansează două DSLR-uri entry-level! Care este totalul DSLR-urilor destinate începătorilor? PATRU! 4000D, 2000D, 200D și 800D. Unii ar include aici și 77D, dar hai să zicem că actuala generație cuprinde doar cele patru modele de mai devreme. Problema e că japonezii țin pe piață și modelele anterioare. De-asta o să vedeți prin magazine modelele 1300D, 100D și 750D. Ca să aveți un total de 7 modele din care să alegeți. Clar, nu?
Și nu e ca și cum noile modele anunțate ieri, 4000D și 2000D, rup gura târgului. Cel puțin primul dintre ele este o petardă. Nu sunt persoana care să fie atât de tranșantă în caracterizarea unui produs, chiar fără să fi pus mâna pe el, dar Canon 4000D este un exemplu pe care nu merită să-l luați în calcul dacă vreți să treceți pe DSLR.
În primul rând pentru că e un produs făcut de un comitet (vorba lui Clarkson) care a vrut să reducă din costuri la maxim, prin orice mijloace. Drept urmare, Canon 4000D este făcut dintr-un plastic absolut banal, ce se extinde absolut la montură, unde până acum aveam o construcție de metal. În plus, materialul aderent folosit pe spatele camerei lipsește cu desăvârșire. Goana după reducerea de costuri continuă prin integrarea butonului de pornire-oprire direct în selectorul de moduri și prin lipsa reglării dioptriei vizorului optic. La exterior, cireașa de pe tort este dată de includerea unui ecran de 2.7″, cu rezoluția unui Nokia 3310.
“Bine, dar dacă n-am bani și vreau un DSLR nou?”. Așa cum am zis mai sus, Canon obișnuiește să ruleze în paralel câte două modele pe poziție, de zici că e Guardiola și are bugetul lui Manchester City. Așa că te poți orienta lejer către un Canon 1300D. Costă la fel și produce aceleași imagini. În plus, vine la pachet cu toate lucrurile care lipsesc de pe un 4000D.
Nu în ultimul rând, Canon are o mână de business analysts care cred că oamenii care aleg cel mai ieftin DSLR vor continua să investească majoritar în obiective. Pe un body făcut din cel mai ordinar plastic. Cu senzor și procesor de imagine vechi de 8-9 ani. Da. Apropo, în Roma am văzut mulți turiști cu DSLR-uri la gât și obiective de kit. Genul pentru care calitatea fotografiilor scoase din aparat sunt satisfăcătoare. Doamna din imaginea de mai jos m-a rugat să-i fac o poză și mi-a dat pe mână un Canon 400D, cameră lansată în 2006!
Și nu e ca și cum Canon nu poate. Tocmai ce au anunțat primul lor mirrorless care înregistrează 4K. Târziu și cu ceva compromisuri, însă M50 este un mirrorless mai de începători. Următoarele generații de M5 și M6 ar trebui să vină cu update-uri semnificative. Iar atunci Sony și Fuji vor avea alte probleme pe cap.
Până atunci însă, stați departe de Canon 4000D.
PS: Anul trecut s-au vândut mai puține aparate foto, însă acestea au generat venituri cu 4% mai mari, semn că principalele brand-uri adoptă o tactică a măririi prețului mediu / produs comercializat. Nu și Canon.
Leave a Reply