Stăteam și mă uitam zilele astea cum majoritatea oamenilor nu fac cumpărături de plăcere, ci pentru că trebuie neapărat. Și dacă e musai, atunci trebuie să își facă un car de nervi pe treaba asta.
Imaginea unui supermarket în apropierea unei mari sărbători poate fi descrisă foarte simplu: scâncete de copii, părinți care nu mai au răbdare, oameni foarte iritați de faptul că alții ca ei s-au gândit să își materializeze lista de cumpărături în același timp.
Și din acest motiv se pierde esențialul: te duci la hypermarket pentru a te pregăti de o sărbătoare, deci pentru o bucurie. Întrebarea este: cum poți să întâmpini o bucurie când ai avut de cel puțin 3 ori gândul de a omorî un concetățean creștin?
Leave a Reply