Leica sau cazul în care vânătorul devine vânat

Leica trece printr-o criză de PR care cred că va intra în cel puțin un manual.

Începutul constă într-un film de 5 minute, numit The Hunt, făcut după rețetele Nike și Apple: nu vorbim despre produs, ci despre lucrurile mărețe făcute de oamenii care folosesc produsul nostru. Printre momentele surprinse în film este episodul Beijing 1989. Iar de aici încep problemele.

China este o piață foarte mare pentru Leica, iar oamenii care conduc statul n-au primit spotul ăsta prea bine. Ba chiar au interzis cuvântul Leica în rețelele sociale de pe la ei. Reacția nemților este cum nu se poate mai proastă: “nu noi, ci agenția căreia nu i-am dat ok-ul”.

Brazilienii de la F/Nazca Saatchi & Saatchi s-au ocupat de spot și au dat la rândul lor un comunicat prin care au zis că totul s-a făcut cu aprobarea clientului. Ceea ce e nasol din două puncte de vedere. Primul: cineva minte, aici înclin să cred că clientul, nu agenția. Al doilea: nimeni nu s-a sesizat că readucerea în prezent a masacrului de la Tiananmen va enerva cu siguranță niște chinezi.

Și problemele pentru Leica nu se opresc aici. Nike celebrează performanța atleților în reclamele sale. Ei nu menționează produsul, dar arată sportivii folosindu-l. Leica vrea să ne spună că fotograful care și-a riscat viața în Beijing a folosit un aparat cu același nume. Numai că nu. Toate cele 4 versiuni ale celebrului moment în care un om se pune în fața tancurilor sunt realizate cu aparatură Nikon.

Toată povestea e delicioasă și vă recomand să mergeți pe fiecare link în parte. PetaPixel a strâns toate informațiile.