Grecia. 2021

E bine să pleci la drum cu așteptări ajustate realității. Vei fi mai puțin surprins și te vei relaxa mai mult.

Drumul

București – Lefkada în 14 ore. Plecare duminică dimineața, pe la 4 jumate. DN3-ul bulgarilor a devenit și mai mizerabil ca acum 4 ani. Noroc că autostrada a mai avansat un pic. Va fi o adevărată sărbătoare când A2-ul bulgăresc va ajunge până la Veliko Tarnovo. Vinietă luată online. Până la Sofia a fost extrem de liber.

Am ajuns în vama Kulata la o zi după ce toate posturile de știri vuiau că bieții români stau la coadă și 8 ore. Evident că am avut toate documentele pregătite (copii după adeverința de vaccin, plus mail-ul de la greci în urma completării formularului de intrare în țară). Într-o oră am trecut de vamă.

Grecia are în continuare bucăți proaste de autostradă. Dar măcar au autostradă. Mi-am dat seama că o să fie tragedie națională când dacii liberi nu vor putea circula pe autostrada Pitești – Sibiu cu 130km/h, că nu permite relieful. Uite că grecii au și limite de 100km/h și majoritatea o respectă. Trecerea prin toate stațiile de taxare a costat €16.55.

Lefkada

Frumoasă insulă. Dacă ignori semnele de sărăcie care îți aduc aminte că Grecia e băgată până la gât în datorii și că oamenii încearcă să învie turismul, ai multe locuri faine de văzut. În afară de Rusalii, două zile în care grecii mai aveau un pic și blocau nordul insulei, Lefkada a fost nesperat de liberă. Locuri de bifat:

Plaja Egremni. Înainte de ajunge, trebuie să lăsați mașina la 1.5 kilometri distanță și 200 metri înălțime. Apoi coborâți mai bine de 300 de trepte. Plaja nu are șezlonguri și umbrele, deci e bine să veniți pregătiți. Apa este mirifică. E albastrul ăla pe care îl vedeți în timp ce vă uitați după concedii când sunteți la birou.

Plaja Afteli. Mică, izolată. €6 pentru două șezlonguri și o umbrelă. Mâncare bună la terasa din spatele plajei. Apa e mult mai liniștită decât la Egremni (deh, golf). Amatorii de snorkeling își pot încerca norocul.

Plaja Kathisma. Prima pe care am vizitat-o. N-are nimic special, avantajul ei fiind că vă mărește șansele de a găsi șezlonguri libere. Pentru cei care nu sunt ahtiați după valuri, există și opțiunea de a sta la piscină.

Într-un sezon normal, ar fi trebuit să ne trezim cu noaptea în cap, ca să prindem locuri pe plajele de mai sus. Pe la fiecare am ajuns în jur de 11-12 și n-am avut probleme în a ocupa șezlonguri. Neapărat să vă luați niște încălțăminte de folosit în apă, că tălpile noastre nu sunt obișnuite cu bolovanii grecilor.

Restaurant Rachi. Cu o singură excepție am dat numai peste locuri cu mâncare bună. Dintre toate, Rachi a fost cel mai bun. De la mâncare, până la vedere și atmosferă, totul a picat cum trebuie. Locul este foarte frecventat înainte de apus, așa că e posibil să așteptați un pic după o masă (nu se fac rezervări). Dacă sunteți pasionați, de aici se pot face zboruri cu parapanta.

Restaurant Pardalo Katsiki. Musaca bună de tot, paste cu cocoș pe care trebuie să le încercați. Dacă nu vă suflă prea tare vântul, stați sub copacul imens.

Restaurant Breath of Zorbas. Mâncare bună, vedere bună. Am fost de două ori la ei (cazat în zonă) și am încercat caracatița și souvlaki-ul de porc. Merită.

Capul Lefkada. România nu are norocul unui litoral cu stânci, așa că Grecia compensează din plin cu locuri precum Capul Lefkada.

Sunt și alte locuri recomandate pe toate site-urile și de cei care au fost pe insulă, însă n-am apucat să le văd.

Drumul de întoarcere

Pentru că eram super dandy și relaxați, am decis să-l facem din două bucăți, cu înnoptare la Salonic. Am nimerit orașul fix pe valul de căldură, cu 36 de grade. Cheeseburgerul de la TGI Fridays e așa cum îl știu: printre preferații mei. În rest, un oraș cu străzi strâmte, mașini multe și vechi și un turn alb pe care l-am fotografiat acum 4 ani.

La Kulata am stat alte 40 de minute. După ce s-a terminat autostrada, am înjurat din nou DN3-ul lor. Apoi am înjurat cum se iese din vamă de la Giurgiu. Căruță la intrare în București. Ce bine e acasă!

Gânduri la final

Dacă porniți cu mașina spre Grecia, încercați să stați vreo două săptămâni cu totul, ca să vă obișnuiți cu ideea de vacanță. Din păcate, pe aeroportul de lângă Lefkada încă nu aterizează avioane ce vin din România.

Pe scurt, Grecia merită. Trebuie doar să vă faceți planul de călătorie cum trebuie.

PS: Evident că am dat de români. Au fost ok. Alte poze aici.