George Buhnici a scris despre Apple că nu mai inovează, că de-acum încolo e nașpa, că vrea doar profit și că ce bine era pe vremea lui Jobs.
După ce i-am citit articolul am tras concluzia că Apple nu mai inventează piețe, ci se mulțumește să se ia după cârd, o premieră în istoria companiei din Cupertino. Greșit!
După reîntoarcerea lui Jobs au existat două momente cheie în care Apple a aplicat exact aceeași tactică – exact din dorința de a face cât mai mulți bani, iar logica era a naibii de simplă! Mai întâi scoți un produs care marchează puternic piața, apoi scoți versiuni mai ieftine și mai slabe, care să fure din clienții competitorilor, deși sunt mai scumpe decât ce există în magazine.
Exemplul numărul 1: iPod. Primul iPod a fost lansat în octombrie 2001. La aproape 2 ani și jumătate după, în Februarie 2004, Apple lansa iPod mini, un mp3 player construit special pentru a mânca din cota de piață a playerelor flash. Diferența dintre iPod mini și celelalte era de $50 în favoarea celor existente deja pe piață. Și iPad mini e mai scump cu $80 față de prețul pieței. N-o să moară nimeni.
În 2005 Apple a plusat cu primul iPod Shuffle, la vremea respectivă costând $149, cu mult față de media pieței. în primul an au vândut 10 milioane unități.
Exemplul numărul 2: iPhone. Știu ce-o să spuneți: nu există niciun iPhone mini. Corect! Însă Apple a vândut sistemul de operare iPhone într-un alt ambalaj – iPod touch. Cu un preț de pornire de $299 s-a vândut așa de prost, încât a devenit cel mai popular iPod.
Din punctul meu de vedere Apple știe ce face și nu consider că va avea mult de suferit de pe urma lui iPad mini. Dacă ar fi să facem o comparație, Apple a făcut cam același lucru precum Audi.
PS: Mac Mini a pornit de la întrebarea: “Why doesn’t Apple offer a stripped-down Mac that is more affordable?”.
Leave a Reply