Prima dată când am auzit despre Bohemian Rhapsody ca un film despre viața lui Freddie Mercury a fost acum mulți ani, când Sacha Baron Cohen juca rolul principal. Diferențele de viziune și faptul că Brian May l-a considerat pe Cohen mult prea amuzant pentru rolul lui Freddie au dus la căutarea unui înlocuitor.

În cele din urmă, rolul a ajuns la Rami Malek care, spre deosebire de Bradley Cooper și Hugh Jackman, nu cântă în filmul ăsta. Unii au zis că e nasol, eu zic că de Freddie nu prea ai cum să te atingi. Chiar și acolo unde au avut nevoie de o interpretare pe care nu o aveau înregistrată în vocea lui Freddie foarte clar, producătorii au apelat la Marc Martel, apoi au suprapus vocile. Cei care cunosc trupa Queen Extravaganza, știu că Martel aduce binișor a Freddie.

Malek a avut probleme și cu Brian Singer, regizorul filmului. În cele din urmă, Singer avea să fie dat afară de producători cu doar două săptămâni înainte de încheierea filmărilor. Lucrurile au fost atât de nasoale, încât Fox a întrerupt orice fel de colaborare cu firma de producție a lui Singer.

Pe scurt, asta a fost greaua naștere a filmului Bohemian Rhapsody. În ciuda acestui lucru, este un film foarte bun pentru fanii lui Freddie și pentru cei care nu l-au descoperit încă.

Povestea este presărată cu niște inexactități menite să ajute la emoționarea publicului, dar interpretarea celor 4 membri ai formației este foarte bună. Manierismele fiecăruia au fost studiate (cred eu) obsesiv. Chiar și John Deacon a fost reprezentat excepțional de Joe Mazzello.

În rest, aveți la dispoziție o coloană sonoră de care să vă bucurați tot filmul. Iar dacă o faceți în Sala Ultra din Băneasa, cu atât mai bine: am stat pe niște scaune prin care am simțit percuția și basul cum n-am mai făcut-o până acum.

PS: Mike Myers joacă un șef de casă de discuri care spune:

“What about ‘I’m in Love with My Car’? 
Well, that’s the kind of songs teenagers can crank up the volume in their car and bang their heads to. ‘Bohemian Rhapsody’ will never be that song.”

via