Cum sportul național al românilor este să se plângă de orice lucru, chiar dacă este bine făcut, era inevitabil ca Untold să rămână neatins de veșnicii nemulțumiți.

Prea multă lume. Publicul a fost cu 25% mai numeros față de prima ediție, conform estimărilor oficiale. Drept urmare, era normal ca Parcul Central din Cluj să fie mai aglomerat. S-au mărit timpii de așteptare, s-a mers mai molcolm. Ca-n Ardeal, însă nu a fost insuportabil.

Jandarmii și poliția au îngreunat accesul, însă prefer un eveniment în siguranță, decât neplăceri care să țină zile întregi posturile de știri ocupate.

Puștime care nu are ce să caute la Untold. Minorii au avut voie la festival, motiv pentru “cei mari” de a face mișto de situație. Oameni buni, n-aveți idee cât îi invidiez pe puștii care azi se pot bucura de artiștii lor preferați la un festival precum Untold.

Când eram de vârsta lor, aveam parte doar de cântări organizate de primărie sau de caravana Timișoreana. Primul festival la care am luat parte a fost Peninsula, în 2006. Aveam 18 ani atunci, azi ai voie de la vârste mult mai mici.

Limitarea accesului în anumite zone. Organizatorii și-au dat seama că la Armin e posibil ca numărul de oameni să crească peste capacitatea lor de a gestiona o eventuală situație de criză, așa că au anunțat pe Facebook că e posibil să îl limiteze. Dar de ce să faceți asta? Noi de-asta am dat bani? Să nu-l vedem pe Armin? De-asta a murit lumea la Revoluție?

Dacă e vorba de interesul propriu, oamenii uită repede de Colectiv. Noroc că organizatorii n-au uitat și au limitat accesul publicului pe stadion, în timpul setului lui Armin. A fost și seara cu cei mai mulți oameni în arenă.

Poluare fonică. E un festival de muzică electronică în general, nu Festivalul George Enescu. Pentru €23 de milioane cât au fost încasați în 4 zile, zic că e rentabil să înduri niște muzică dată tare. Măcar nu sunt manelele vecinului de la 4.

Plus că nu doar comercianții din festival au făcut bani, ci și unitățile de cazare, taximetriștii și barurile și restaurantele.

Nemulțumiți vor fi întotdeauna. Și nu pentru că organizatorii ar fi incapabili, ci pentru că avem în continuare impresia că ni se cuvin servicii fără reproș, indiferent de condițiile de desfășurare. Cei care au mai fost pe la cântări de mare anvergură vor ști care sunt limitările unui astfel de eveniment și vor călca perimetrul cu așteptări realiste, nu cu fantezii.

Untold nu mai e ce a fost, asta e clar. Și e bine: evenimentul a crescut, cimentându-și poziția de festival european. Lucrurile care mi-au plăcut: sentimentul de siguranță, artiștii pe care i-am văzut la lucru, calitatea sunetului de pe stadion, numărul mare de străini, Clujul, sistemul de plată, aplicația mobilă Untold, puștanii care s-au simțit bine.

Ce nu mi-a plăcut: managementul Tiesto/Hardwell/Garrix care nu a permis accesul în photo pit, lipsa brățărilor de abonament (încă din prima zi), stilul festivalier al seturilor multor DJ (“getting too old for this shit”), dar n-ai ce să comentezi când restul oamenilor chiar s-au simțit bine.

Am avut norocul să pot fotografia la eveniment și au ieșit câteva poze decente. Le puteți vedea aici. Merg la Untold în 2017? Binențeles 🙂