Cam aşa era peisajul pe DN2 în urmă cu vreo două ore, moment în care îţi spui că lumea îşi ia nişte măsuri de siguranţă dacă se hotărăşte să străbată vreo două judeţe într-o zi. Cum drumurile nu sunt de cea mai bună calitate, iar românul nu s-a născut finlandez, am reuşit să mă intersectez (la distanţă, bine că nu tangenţial) cu o mână de cretini ce nu au auzit de faruri.
Nu mai vorbim de faptul că legea spune că şoferul trebuie să meargă cu farurile aprinse pe DNuri indiferent de vreme, dar în condiţii de vizibilitate redusă nevoia de a depăşi tiruri ce ocupă o bandă şi jumătate te obligă să te uiţi bine în faţă după schumacheri dâmboviţeni.
Dacă nu vă grăbiţi foarte tare şi nu aveţi cu cine să mergeţi cu maşina, trenul rămâne cea mai indicată opţiune. Bonus norul pe care l-am lăsat în urmă, dar care a ajuns şi peste Buzău:
Leave a Reply