Am tot văzut un obicei în online de a insera cuvinte precum “intreb”, “zic” și “numai” după tot felul de afirmații sau întrebări retorice. Ultimul exemplu pe care l-am întâlnit vine din partea lui Andrei și expresia “numa întreb” de pe Twitter.
Eu am o problemă cu chestia asta. În primul rând că este de o redundanță evidentă, iar în al doilea rând am impresia ca prin formulări de genul ăsta cel din spatele mesajului se spală pe mâini în privința unui răspuns ce ar putea veni de undeva. E ca și cum ai spune: “Eu doar am întrebar, nu dau cu parul”.
Propun o abordare mai serioasă și o atitudine mai puțin #coaieless, ca doar avem drept de vot și suntem în stare să ne asumăm propriile idei.
Leave a Reply