De regulă, nu mă bag în astfel de lucruri, mai ales când vine vorba de o încărcătură istorică ce fierbe de foarte mulți ani. Însă, în cazul Cataloniei, nu pot să nu remarc încăpățânarea unor oameni.

Guvernul catalan a primit destule semnale că declararea independenței n-o să fie o idee bună. Odată de la guvernul de la Madrid, a doua oară de la marii investitori care sunt dispuși să-și mute afacerile în altă parte. Unele bănci au și făcut asta.

Văd pe Twitter că situația Cataloniei este comparată cu cea a ieșirii Marii Britanii din UE. Ceea ce e o tâmpenie monumentală – britanicii au doi ani de zile la dispoziție să negocieze divorțul. Catalanii se grăbesc de zici că au fost sub bici până astăzi și, în cazul unui succes, mă îndoiesc că spaniolii vor fi la fel de amabili în privința negocierilor.

Cu companii ce vor pleca cu siguranță peste noile granițe, cu un guvern ce trebuie să bată o nouă monedă, fără a fi în UE și prin nevoia de a încheia acorduri bilaterale cu toaaaată lumea, eventualul stat catalan va arăta cum ambițiile unui grup restrâns afectează milioane de oameni.

22780409_10155942652867764_7974274307759355369_n.jpg

Deocamdată, Rajoy a destituit guvernul catalan și a programat alegeri anticipate în decembrie. Cu o mișcare pro Spania mai numeroasă, dar mai inactivă decât cea a secesioniștilor, catalanii au totuși șansa să evite o catastrofă socială și financiară.

Până atunci însă, Valencia este pe primul loc în La Liga 😀


Dan Pandrea

Common sense owner. Electronic music, photography and tech.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.