Timp de un an, Warner Brothers a tot băgat acatiste la greu. După un Batman v Superman și un Justice League care au dezamăgit profund, toate speranțele au fost puse în cârca lui Arthur Curry care, între noi fie vorba, n-a făcut prea multe în primul film în care a apărut.
Chestia e că Aquaman e bun din multe puncte de vedere. Jason Momoa, Amber Heard și Dolph Lundgren au roluri bune, Nicole Kidman e acolo doar ca motivație pentru personajul lui Momoa. Habar n-am ce caută Willem Dafoe în filmul ăsta, că rolul e mult sub ce poate să ofere.
Scenariul nu e strălucit tocmai pentru că studioul și-a dat seama că, la 5 ani după primul Man of Steel, un origin story simplu prinde mai bine decât o harababură de tipul Justice League. Astfel, Aquaman este o călătorie inițiatică standard: învață pe drum ce înseamnă să fii rege, rezolvă niște puzzle-uri, ia baltagul și învinge-ți propriul frate pentru a ajunge pe tron. Chiar dacă nu prea vrei.
Vizualurile sunt excelente, coloana sonoră nu prea, iar dialogurile au învățat să fie un pic mai amuzante și mai puțin filosofice. Nu degeaba Marvel înoată în bani la ora asta. Din ce am văzut din trailer, și Shazam! promite chestii în direcția asta.
Până când va veni și Zachary Levi pe ecrane, mergeți de-l vedeți pe Momoa într-un rol care-i vină mănușă. Sper doar ca în următorul să-l ajute un scenariu mai bun.
Leave a Reply