Fiind un blog care tratează în general muzica și sunetele care o compun, trebuie să mă opresc asupra unui sunet matinal care ne marchează pe toți, pe unii chiar de la vârste mici. Nu mă refer la alarma ceasului sau a telefonului, ci la ceva mult mai “palpabil”. Vorbesc de un sunet ce variază de la registrul grav până la mai ridicat. Anumite frecvențe ale sale generează vibrații ale pereților, a mobilei din cameră, chiar a patului în care te odihnești. Există două etape ale sunetului: cel puternic, grav intens și cel prin care își anunță sfârșitul. Ca să fac o paralelă se aseamănă foarte mult cu schimbarea vitezelor unei mașini: o turezi, o turezi mai mult, se apropie acul de zona roșie, pistoanele dansează pe capotă și scot un zgomot turbat și apoi decizi să treci în treapta următoare – sunetele disperate ale motorului s-au potolit.

V-ați dat seama până acum? Dacă nu, sunetul despre care vorbesc reprezintă fructul iubirii sincere între un perete de bloc și o bormașină. Sper că v-ați trezit bine în dimineața asta.

Categories: Cotidiene

Dan Pandrea

Common sense owner. Electronic music, photography and tech.

Leave a Reply

Related Posts

Cotidiene

Acțiunile statului ca metaforă

Mi-am adus aminte de o fază de când locuiam în Buzău. Eram undeva prin zona stadionului și așteptam pe cineva. Pe partea cealaltă a străzii, vedeam un cerșetor undeva la 60 de ani cum mergea Read more…

Cotidiene

E bine cu autobuzul pe linia de tramvai, dar…

Aud că Primăria a găsit soluția pentru fluidizarea traficului: transformarea șinelor de tramvai în benzi speciale pentru autobuz. Prin ceea ce cred că este un exces de zel, măsura prevede ca linia 21 (Sf. Gheorghe Read more…

Cotidiene

Nu există motivație mai mare decât foamea

Bănuiesc că ați văzut știrea conform căreia un sfert din tineri nu studiază sau nu muncesc. Să mă apuc acum să zic cum am muncit eu “la viața mea” nu ar rezolva mare lucru într-un Read more…