Chiar m-am bucurat că a ieșit Lucian Boia să calmeze un pic spiritele patriotice ale românilor care își iau informațiile de la 2-3 posturi de știri și cam atât. Pentru că, oricât de mult ne-ar spune Furdui Iancu că frații în veci vor fi frați (deși el se referea la Ardeal în cântecul ăla), unirea cu Basarabia e complicată rău. Motiv pentru care statusul României după unirea cu Basarabia ar trebui să fie:

Ne-am unit cu Basarabia! Now what?

E foarte trist că nu suntem în stare să privim la aproximativ 1000 kilometri mai în vest și să vedem ce s-a întâmplat cu Germania de la căderea zidului: companiile din est au declarat rapid falimentul, nefiind capabile să concureze cu vestul dezvoltat, taxa de solidaritate, adică un impozit pe venit ce ajunge la 5.5%, este și acum, după 26 de ani, în vigoare.

Mai mult, situația celor două Germanii e diferită față de cea a României și Basarabiei, în sensul că PIB-ul nemților federali în 1989 era de vreo $1300 miliarde (vreo $2500 miliarde în banii de azi), în timp ce România a avut în 2015 doar $177 miliarde.

Apoi, trebuie să ne gândim un pic la tensiunile sociale. România n-ar fi la primul episod: imediat după unirea principatelor, la Iași așa de mare forfotă, încât era să rămânem fără România la nici doi ani de unire. Oriunde e rost de minorități, românii, cunoscuți pentru ospitalitate, i-ar băga extrem de rapid la origini pe cei apăruți la recensământ via Basarabia.

Nu în ultimul rând, să ne uităm și în gura ambasadorului american la Chișinău, porcul capitalist care stă între noi și frații de peste Prut. Fix lângă noi sunt tensiuni extrem de armate, iar ultimul lucru de care are nevoie Europa e de încă o țară cu multe etnii, care să se joace cu artificii nasoale.

Paradoxal, o Românie unită cu Basarabia înseamnă o Românie mai greu de gestionat și mult mai ușor de destrămat. Plus că, o eventuală unire cu Basarabia ar ridica perfect mingea la fileu transnistrenilor, care abia așteaptă să se declare independenți. Și a doua zi să accepte ajutoare “de pace” din partea Rusiei.

Treaba cu unirea Basarabiei cu România e ceva mai complicată decât cântecul lui Furdui Iancu sau decât stickerele agasante “Basarabia e România”. De-asta primul comentariu ar veni de la Putin.

yFHhTg

Categories: Cotidiene

Dan Pandrea

Common sense owner. Electronic music, photography and tech.

2 Comments

Ioan Mihai · September 6, 2016 at 16:29

Din păcate nătăfleții cu stickere “Basarabie e Romania” (chiar si eu având unul pe laptop) nu prea știu cum să privească lucrurile. Pentru majoritatea treaba se reduce la “aia sunt romani, noi suntem romani” si atat. Nu au capacitatea de a intelege efectele, atat din punct de vedere economic, cat si si administrativ, pe care treaba asta le are.

    Ioan Mihai · September 6, 2016 at 16:31

    Mai exact, ce incerc sa spun este faptul ca majoritatea sunt buni doar pentru propaganda si proteste. Daca treaba devine mai serioasa brusc nu mai e problema lor.

Leave a Reply

Related Posts

Cotidiene

Acțiunile statului ca metaforă

Mi-am adus aminte de o fază de când locuiam în Buzău. Eram undeva prin zona stadionului și așteptam pe cineva. Pe partea cealaltă a străzii, vedeam un cerșetor undeva la 60 de ani cum mergea Read more…

Cotidiene

E bine cu autobuzul pe linia de tramvai, dar…

Aud că Primăria a găsit soluția pentru fluidizarea traficului: transformarea șinelor de tramvai în benzi speciale pentru autobuz. Prin ceea ce cred că este un exces de zel, măsura prevede ca linia 21 (Sf. Gheorghe Read more…

Cotidiene

Nu există motivație mai mare decât foamea

Bănuiesc că ați văzut știrea conform căreia un sfert din tineri nu studiază sau nu muncesc. Să mă apuc acum să zic cum am muncit eu “la viața mea” nu ar rezolva mare lucru într-un Read more…