Vali Petcu dă un share pe articolul lui Sebastian Bârgău și intru să citesc de ce BACul e depășit. Nu că n-aș fi de acord, dar voiam să văd argumentele omului. Deși ideea este corectă, argumentele de la care se pleacă sunt foarte nepotrivite. O să o iau pe puncte, ca să nu vă plictisesc, dar înainte de asta citiți articolul lui Sebastian.

In 1925, asa cum am zis mai sus, liceul era foarte greu de terminat. Asta inseamna ca doar elitele reuseau sa ia bacaloreatu’, si nu tot prostul cum se intampla acum.

Din start avem premisa că examenul de Bacalaureat este accesibil tuturor, chiar și celui mai slab dintre elevi, deși cei 55% promovați demonstrează contrariul. Ideea respectivă va fi dată de pământ puțin mai jos.

Nu oricine intelege integralele asa cum nu oricine poate vedea ce trairi a avut poetul care a scris “In gradina Ghetsimani”. Prin urmare, la bacaloreat exista riscul ca un elev sa ia nota 10 la romana scris, 10 la romana oral si 3-4 la matematica. Sau invers.

Sebastian pornește de la o idee în general bună: unii elevi sunt înclinați către profilul real, ceilalți către uman. Însă sunt câteva greșeli aici. Nu există elev care să ia 10 la română și 3-4 la matematică sau invers. În primul rând elevii de la uman nu dau niciodată Bacalaureatul la matematică (cel puțin așa am făcut eu), pentru că nici măcar într-a 12-a nu mai studiază această disciplină. Doi la mână un elev de la real nu are cum să ia 3-4 la română și 10 la matematică. E imposibil ca o minte care înțelege și memorează formule să nu țină minte ce scrie într-o carte de comentarii… asta în cazul în care nu e în stare să interpreteze niște versuri. Însă toate astea pot ține de cultura generală, aspect despre care Sebastian vorbește:

Pentru ca presimt ca vor sari unii cu cultura generala si rahaturi de genul asta, vreau sa le spun ca pentru aia exista scoala generala. Acolo inveti notiuni despre tot, nume de poeti si scriitori, o biologie/anatomie de baza si cam atat. Cine vrea cultura generala mai ampla, poate face asta si singur. E plin internetul de cultura generala, timp sa ai sa citesti wikipedia si te-ai umplut de cultura generala. Eu nu vreau ca inginerul care-mi construieste casa sa-mi recite din Minulescu sau sa-mi explice cum sta treaba cu sistemul vascular la musculita de otet.

Aici sunt două greșeli mari. În afară de liceele tehnologice, celelalte nu îți oferă o specializare de care poți să te folosești în vederea angajării într-un anumit domeniu (vezi practicanții de limbi străine). Liceul este o continuare a studiilor și deprinderilor pe care ți le-ai format în gimnaziu. Exemplu concret: în clasa a 9-a țin minte că am studiat “Jurnalul fericirii” al lui Steinhart, o carte care pentru mine a fost a naibii de grea, semn că mai aveam multe de asimilat. Apoi să ne legăm de inginerul care construiește casa. Nu există ingineri constructori în vârstă de 19 ani. Eu am fost pe profil uman și au trecut 6 ani de când am dat BACul, deci ar trebui să știu Minulescu, Bacovia și Blaga ca pe “Tatăl Nostru” și totuși 80% din tot ce știam atunci s-a dus naibii. În locul informațiilor pierdute au apărut cele specifice facultății pe care am urmat-o, adică informații specializate, care-mi atestă competența în domeniu (binențeles că doar la nivel teoretic).

In acest moment, bacaloreatu’ produce mediocri. In loc ca elevii sa se axeze doar pe ce le place si la ce se pricep, sunt fortati sa invete toate mizeriile.

Fals. Învățământul românesc produce mediocri. Bacalaureatul e doar un examen de certificare a cunoștințelor. Mi se pare de datoria oricărui om al secolului în care ne aflăm să știe să interpreteze un text (până la urmă despre asta e vorba), pentru că, din câte văd, limba și literatura română (proba) pare să fie adevăratul motiv de plângere.

Si, cum spuneam mai sus, nu poti excela si la matematica, si la fizica, si la romana, si la biologie, si la filosofie, si la geografie, si la anatomie, si la…

Nimeni nu îți pune pistolul la tâmplă să excelezi, însă ideea din paragraful anterior e valabilă în continuare.

Epilog

Problema Examenului de Bacalaureat este una falsă. Toate mizeriile din învățământul românesc nu pornesc de la BAC, ci culmină cu acesta. N-o să-mi bat gura încă o dată despre problemele din învățământ, am mai făcut-o. Un articol pe tema asta e la Vali în ogradă. Profesorul meu de geografie dintr-a 12-a a zis o vorbă mare:

Una dintre constantele omenirii este obișnuința. Și nu e bine.

Ne-am obișnuit să fentăm autoritatea, chit că stă în persoana profesorului sau a întregului inspectorat.

PS: În poezia “În grădina Ghetsimani”, scrisă de Vasile Voiculescu (nu săriți, e Vasile, nu Dan), poetul nu prezintă trăiri, ci sentimente de admirație către Iisus, personaj căruia îi atribuie o natură duală: cea telurică și cea Divină. De aici pornește conflictul interior ce este prezent pe parcursul întregii poezii.

Nu sunt tocilar, dar chiar “În grădina Ghetsimani” a picat la BACul din 2007.

Categories: Cotidiene

Dan Pandrea

Common sense owner. Electronic music, photography and tech.

Leave a Reply

Related Posts

Cotidiene

Nenorociții de la Mega Mall

Cred că s-a făcut o săptămână de când parcarea de la Mega Mall are bariere și bonuri. Nimic neobișnuit până acum. Deși nu scrie nicăieri pe tichet dacă există vreo perioadă de gratuitate, câteva vizite Read more…

Cotidiene

83,4 kilometri de autostradă în 3 ani. Îndrăznește să crezi!

În decembrie 2014, Ministerul Transporturilor inaugura 28.2 de kilometri de autostradă, între Arad și Nădlac. De atunci, mândra noastră patrie s-a mai împodobit cu 83.4 kilometri. Anul acesta am inaugurat o jumătate de lot în Read more…

Cotidiene

S-o înjurăm pe Firea că îndeamnă la respectarea legii

Acum niște ani, Victor Ponta se declara împotriva unei idei doar pentru simplul motiv că Traian Băsescu era pro. Nu conta dacă ideea era bună (sau rea), Ponta era contra pentru că el trebuia să Read more…