Aalborg-11

Biciclete în Aalborg

În mai apărea o știre conform căreia primăria din București va realiza 100 km de piste destinate bicicliștilor. Asta ar ajuta foarte mult categoria oamenilor ce preferă bicicleta în locul mașinii sau, de ce nu, a mijloacelor de transport în comun. În teorie toată lucrarea în valoare de 10 milioane de euro și aproximativ 2 ani de execuție sună foarte bine, însă, pentru a transforma orașul într-un loc potrivit bicicliștilor, există câteva lucruri care trebuie făcute concomitent.

Mașinile trebuie ascunse

În 4 zile petrecute în Aalborg (oraș de 200.000 de locuitori), am observat că, acolo unde există o aglomerare mare de apartamente, primăria locală a construit parcări supraterane (și cred că și subterane). Deși asta înseamnă foarte mulți bani de cheltuit pentru București, ascunderea mașinilor în parcări subterane/supraterane este foarte recomandată.

Lipsa mașinilor parcate aiurea, pe ambele părți ale carosabilului aerisește imaginea orașului și pe mine mă invită să încerc drumul către birou cu bicicleta.

Piste la nivelul trotuarului

În Aalborg am văzut o chestie deșteaptă: pistele destinate bicicliștilor erau trase întotdeauna la nivelul trotuarului, însă mereu pe marginea acestuia. Deja știți că benzile pictate pe trotuarul bucureștean aveau prostul obicei să ocolească fiecare obstacol, fie că e vorba de un copac, un stâlp sau o florărie. Mă rog, pentru ca pistele bicicliștilor să fie făcute cum trebuie, tot ceea ce înseamnă comerț de stradă pe trotuar trebuie să dispară.

Nevoia unei piste la nivelul trotuarului vine ca o soluție a ceea ce se întâmplă pe noul bulevard Buzești, unde stâlpișorii ăia alungă șoferii de pe banda bicicliștilor cu eficiența lui Dan Șova.

Parcări pentru bicicliști

Asta nu mai trebuie explicată în detaliu: dacă faci 100 de km pentru bicicliști, oamenii ăia au nevoie de parcări, iar asta nu e o investiție majoră: câteva fiare cu suporți pentru biciclete și cazu-i rezolvat.

Congestion charge

Chestia asta poate fi tradusă în “taxa pe aglomerare” și vizează marile centre ale orașelor. Londra o are, la fel și Stockholm. Ultimul dintre orașe raportează o scădere cu 20% a traficului și între 10 și 14% a emisiilor. Bani aduși la bugetul local (o dată prin taxa plătită de șoferi, a doua oară prin utilizarea mijloacelor de transport în comun), bicicliști mai teferi pe șosea și gălăgie mai puțină pe marile bulevarde.

Din păcate toate lucrurile astea nu prea au cum să se întâmple concomitent cu apariția noilor piste destinate bicicliștilor, din aceleași motive pentru care toate lucrurile acestea nu s-au întâmplat până acum.


Dan Pandrea

Common sense owner. Electronic music, photography and tech.

Leave a Reply

Related Posts

Auto

Alternativă la DN2

Pentru că am trecut peste unul dintre cele mai sângeroase weekend-uri de pe șoselele României, vă las mai jos o variantă de evitare a Drumului Național 2, între Buzău și București. Varianta e valabilă atât Read more…

Auto

Am condus Opel Crossland X

Am trecut de două ori pe la Opel GTT, reprezentanța de pe Theodor Pallady, ca să testez Opel Crossland X. Am tot vorbit despre mașina asta, de când a fost anunțată în iarnă. Pe scurt, Read more…

Auto

Paradoxul dorinței de autostrăzi

Autostrăzile sunt marea durere a fiecărui cetățean care stă cu fundul pe patru roți și marea promisiune a fiecărui candidat ce stă cu fundul pe bugete. Niciunul nu reușește să se atingă de ele. Unul Read more…