Captain America: Civil War Final Poster

Civil War la a doua vizită în sala de cinema

scris de

in

De câteva filme încoace, am prins un obicei de a vedea filmele Marvel de cel puțin două ori în cinema, pentru a nu lăsa entuziasmul de fan să-mi întunece judecata. Captain America: Civil War a avut parte de același tratament și, după a doua vizionare, îmi mențin punctele de vedere din primul articol dedicat filmului. Totuși, sunt necesare niște completări.

Încep cu antagonistul, Helmuth Zemo, jucat de către Daniel Bruhl. Marvel n-a avut multe personaje negative care să rămână în mintea fanilor, singurul notabil fiind Loki. Înclin să cred că Zemo va fi al doilea, pentru că are câteva lucruri în comun cu zeul nordic. Ruperea de normalitate și trecerea către “nelege” se produce în momentul în care Zemo este rupt de familie; la fel se întâmplă și cu Loki, în momentul în care își află originile. Tocmai de aceea, publicul poate empatiza cu antagonistul, iar în cazul lui Zemo am convingerea că s-a produs o legătură ce va duce probabil la viitoare apariții în universul Marvel.

Față de Loki, Zemo nu are dorințe de a cuceri lumea sau de a controla anumite aspecte ale ordinii sale. Problema lui e membrii Avengers, cei direct responsabili de moartea familiei sale. În plus, se recunoaște inferior echipei și devine un cal troian care lovește cu precizie acolo unde doare cel mai tare. Faptul că, în final, nu îi pasă de propria viață îl transformă într-un personaj pentru care Marvel merită aprecieri.

Deși este filmul lui Captain America, entuziasmul față de Spider-man a fost întâmpinat cu aproximativ 20 de minute în care Tom Holland strălucește atât în costumul eroului, cât și în afara lui. Natura lui Spider-man face ca actorul care îl joacă să interpreteze două roluri: acela al puștiului timid, dar genial și cel al eroului care nu se poate opri din vorbit. Apariția lui Spider-man în Civil War poate fi asemănată cu un examen: proba orală are loc în Queens, când este luat la întrebări de Stark. Mică paranteză: chimia dintre cele două personaje este extrem de bună și, de aceea, cred că Sony a fost de acord ca Downey Jr să apară în următorul film Spider-Man. Proba practică este chiar cea de pe aeroport, unde reușește să-l surprindă până și pe concitadinul din Brooklyn.

tumblr_o6ro2fAv1j1ts5unbo1_500

Tony Stark are cea mai lungă poveste din tot universul cinematic Marvel, iar în Civil War aceasta continuă să arate că personajul lui Downey Jr este cel mai afectat în urma bătăliilor din ultimii opt ani. Singurul lucru inutil din toată povestea lui este despărțirea temporară de Pepper Pots. Nu văd să aibă vreo influență asupra filmului, singura justificare fiind explicarea absenței lui Gwyneth Paltrow. Dacă Rogers este căpitanul echipei, Stark este antrenorul și chiar acest lucru se vede în interpretarea lui Downey Jr. În scena de pe aeroport, înainte de luptă, Stark, vizibil nervos, îi spune lui Rogers că ar fi bine să lase tâmpeniile și să cedeze, ca să țină echipa unită.

Tocmai de aceea, este foarte greu să-l judeci pe Stark pentru lucrurile pe care le face în film. Chiar și atunci când află că Bucky este cel care i-a omorât părinții în 1991. Da, ăsta este cel mai mare spoiler al filmului, deși cei care au fost atenți la Winter Soldier știau deja de treaba asta.

989a3e3d-bc89-47a8-bf97-25f6de4bff57_text

După ce am citit articole care au prezentat evoluția scenarului, se vede că Black Panther a fost gândit înainte ca Sony să își dea acordul pentru apariția lui Spider-Man. Întâmplările din prima jumătate a filmului sunt arătate pentru a-l introduce mai bine în universul Marvel, în timp ce în ultima parte îi revine un rol de spectator. De la lupta de la aeroport, Black Panther ajunge să renunțe la misiunea de a fi un Gheorghiță Lipan al Wakandei și își iartă dușmanul, ba chiar îi scoate pistolul din gură.

Nici Captain America nu este mai breaz decât restul personajelor. Tony spunea în Age of Ultron că nu are încredere în oamenii fără măcar o latură întunecată, iar în Civil War reușim în sfârșit să vedem acest lucru. Bine, parte din merit îl au și frații Russo, care au croit excepțional filmul de la un cap la altul, mai ales a treia parte. Rogers are în continuare probleme de adaptare, având impresia că acțiunile sale vor avea consecințe la fel ca în anii ’40. Plus că se bagă între Bucky și prunele lui, ceea ce în România e un social no-no.

Însă Chris Evans îl joacă foarte bine pe Captain America. Fiecare gest, fiecare intonație denotă acel spirit american ce astăzi intră la lecția de mitologie. Și, la fel ca explicațiile pe care le auzim astăzi, Cap încalcă niște legi for the greater good, inclusiv la finalul filmului, când își eliberează colegii de la mititica.

În încheiere, Civil War este un film pe care vi-l recomand pentru că este clar în top 3 din ce a produs Marvel până acum. Fiind în a treia săptămână de difuzare, puteți avea norocul de a-l vedea într-o sală mai goală.

 


Comments

3 responses to “Civil War la a doua vizită în sala de cinema”

  1. […] PS: Puncte bonus pentru departamentul de marketing și transformarea posterului pe modelul Civil War. […]

  2. […] când Spider-Man a fost confirmat pentru Universul Cinematic Marvel (pre Captain America: Civil War), au apărut zvonuri cum că puștiul salvat de Tony Stark în Iron Man 2 este chiar Peter Parker. […]

  3. […] de evenimentele din Infinity War și sunt foarte strâns legate de ceea ce s-a întâmplat în Captain America: Civil War. Pe scurt, pentru că a fost la Berlin și s-a făcut cât turnul de control, Scott Lang este în […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.