Deși întreaga filosofie a Evului Mediu a fost ”crede și nu cerceta!” și Biserica a avut întotdeauna ceva (nu știu ce) cu oamenii care au avut alte opinii decât cea dreaptă, eu vin cu următoarea întrebare ca urmare a articolului lui Arhi:
Eu sunt împotriva marii colecte pentru Catedrala Mântuirii Neamului, sunt chiar împotriva acestei clădiri, pentru că înainte de toate e o clădire (asta până la sfințire). Îmi aduc aminte lecțiile de istorie în care mi se spunea că protestantismul s-a născut din dorința de a fi smeriți, fapt pentru care protestanții condamnau cadrul (foarte) festiv al slujbelor catolice. Se pare ca ortodoxismul e pe calea cea bună de unificare cu Vaticanul, măcar dintr-un punct de vedere.
Acum Biserica s-a trezit să hulească și să șantajeze bunii creștini care au avut nefericirea să primească salariul pe card, așa că întrebarea mea este următoarea:
Sfințiile voastre, nu era rolul vostru să aduceți oile rătăcite înapoi în turma?
Rectific:
Nu e de datoria fiecărui creștin să îndrepte un frate rătăcit?
Sau în Biblie spune că e ok și cu șantajul?
Leave a Reply