Era iarna lui 1994 si eu îmi marcam debutul artistic cântând niște colinde la clape. Aproape 18 ani mai târziu mă văd pe o scenă, alături de Andra, cântând o piesă de-ale lui Gareth Emery. La modul cel mai sincer vă spun că ce ați văzut pe scenă a fost o repetiție cu public, adică prima dată când am cântat împreună cu Andra și nu mă așteptam să iasa așa de bine, chiar dacă am avut ceva emoții. Prins încă de efervescența momentului numit Acoustic Bloggers, am pus ceva la cale cu Andra, dar și cu Anca, iar în viitorul apropiat veți vedea despre ce e vorba.

Vreau să îi mulțumesc lui Marius Matache pentru că m-a primit în familia (și pe grupul de Facebook :D) Acoustic Bloggers. Data viitoare o facem și mai bine!

Și totuși cum ai putea să urmezi fix după Chinezu și a sa baladă a spammerului?

Despre ceilalți oameni din online numai vorbe de laudă. Știu că unii dintre ei au avut emoții, alții sunt deja obișnuiți cu scena, însă toți au smult aplauze și au încântat publicul, motiv pentru care țin să îi felicit.

Acoustic Bloggers m-a contaminat cu microbul band-ului, cu plăcerea de a cânta în fața unui public, așa că nu e ultima oară când voi ocupa locul la clape. Nu uitați că sprijinim în continuare cauza lui Ștefănuț și că trebuie să îl ajutăm să devină un băiat care să se bucure de viață.

PS: Joy Pub arata bine.
foto via


Dan Pandrea

Common sense owner. Electronic music, photography and tech.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.